Viitorii soți/soții pot alege ca regim matrimonial: comunitatea legală, separaţia de bunuri sau comunitatea convenţională de bunuri. Convenţia matrimonială prin care se alege regimul matrimonial al separației de bunuri sau regimul matrimonial al comunității convenționale de bunuri încheiată înainte de căsătorie produce efecte numai de la data încheierii căsătoriei. Convenţia privind alegerea regimului matrimonial al separației de bunuri sau a regimului matrimonial al comunității convenționale de bunuri încheiată în timpul căsătoriei (dar după cel puțin 1 an de la data încheierii căsătoriei) produce efecte de la data prevăzută de părţi sau, în lipsă, de la data încheierii ei.
Alegerea unui alt regim matrimonial decât cel al comunităţii legale se face prin încheierea unei convenţii matrimoniale care este un înscris autentificat de notarul public, cu consimţământul tuturor părţilor, exprimat personal sau prin mandatar cu procură autentică, specială şi având conţinut predeterminat.
Pentru a fi opozabile terţilor, convenţiile matrimoniale se înscriu în Registrul Naţional Notarial al Regimurilor Matrimoniale. După autentificarea convenţiei matrimoniale în timpul căsătoriei sau după primirea copiei de pe actul căsătoriei, notarul public expediază, din oficiu, un exemplar al convenţiei la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor unde a avut loc celebrarea căsătoriei, pentru a se face menţiune pe actul de căsătorie, la registrul menţionat mai sus, precum şi la celelalte registre de publicitate.
Regimul separației de bunuri: Fiecare dintre soţi este proprietar exclusiv în privinţa bunurilor dobândite înainte de încheierea căsătoriei, precum şi a celor pe care le dobândeşte în nume propriu după această dată. Prin convenţie matrimonială, părţile pot stipula clauze privind lichidarea acestui regim în funcţie de masa de bunuri achiziţionate de fiecare dintre soţi în timpul căsătoriei, în baza căreia se va calcula creanţa de participare. Dacă părţile nu au convenit altfel, creanţa de participare reprezintă jumătate din diferenţa valorică dintre cele două mase de achiziţii nete şi va fi datorată de către soţul a cărui masă de achiziţii nete este mai mare, putând fi plătită în bani sau în natură.
Regimul comunității convenționale de bunuri: În cazul în care se adoptă comunitatea convenţională, convenţia matrimonială se poate referi la unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:
a) includerea în comunitate, în tot ori în parte, a bunurilor dobândite sau a datoriilor proprii născute înainte ori după încheierea căsătoriei, cu excepţia bunurilor prevăzute la art. 340 lit. b) şi c);
b) restrângerea comunităţii la bunurile sau datoriile anume determinate în convenţia matrimonială, indiferent dacă sunt dobândite ori, după caz, născute înainte sau în timpul căsătoriei, cu excepţia obligaţiilor prevăzute la art. 351 lit. c);
c) obligativitatea acordului ambilor soţi pentru încheierea anumitor acte de administrare; în acest caz, dacă unul dintre soţi se află în imposibilitate de a-şi exprima voinţa sau se opune în mod abuziv, celălalt soţ poate să încheie singur actul, însă numai cu încuviinţarea prealabilă a instanţei de tutelă;
d) includerea clauzei de preciput; executarea clauzei de preciput se face în natură sau, dacă acest lucru nu este posibil, prin echivalent, din valoarea activului net al comunităţii;
e) modalităţi privind lichidarea comunităţii convenţionale.
Regimul matrimonial al soților încetează prin constatarea nulităţii, anularea, desfacerea sau încetarea căsătoriei. În caz de încetare, regimul matrimonial se lichidează potrivit legii, prin bună învoială sau, în caz de neînţelegere, pe cale judiciară. Hotărârea judecătorească definitivă sau, după caz, înscrisul întocmit în formă autentică notarială constituie act de lichidare și prin acest act se stabilește cota-parte care îi revine fiecărui fost soț din bunurile/obligațiile comune și se încheie actul de partaj între foștii soți. În caz de schimbare a regimului matrimonial, acesta se va lichida înainte de alegerea unui nou regim matrimonial.